Am fost săptămâna trecută, din 8 până în 11 Octombrie, la Bucureşti, participând, la Marriott Grand Hotel, la conferinta de comunicaţii (în bandă largă) intitulată Tehnologiile Societăţii Informaţionale pentru bandă largă în Europa. In preajma şi corelată cu lansarea noului program de cercetare-dezvoltare al Uniuni Europene IST - Information Society Techologies (cu un buget de 4 miliarde euro) şi la scurt timp de la lansarea oficială a initiativei e-Europe 2005, conferinţa de la Bucureşti a reunit oficiali de la Bruxelles, lideri şi directori, specialişti în tehnologiile folosite pentru infrastructurile de bandă largă, ingineri şi informaticieni legaţi de Internet şi de dezvoltarea aplicaţiilor şi a serviciilor Web în Europa. Evenimentul a reprezentat o ocazie deosebită pentru schimbul de informaţii privind evoluţia tehnologiilor de comunicaţii în bandă largă (de mare viteză), cu asigurarea calităţii transmisiei pentru informaţii multimedia, pentru discutarea proiectelor hard şi soft în derulare. Mai ales pentru stabilirea de noi contacte, de relaţii le parteneriat, pentru reînnoirea de contacte şi realizarea de reţele de colaborare incluzând şi parteneri din ţările candidate.

Conferinţa s-a desfăşurat într-un hotel de 5 stele, sub înaltul patronaj al Preşedintelui României, având ca suporteri şi sponsori Comisia Europeană şi Programul IST, Academia Română, institutele ICI şi INSCC, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, RomTelecom-ul, Artelecom, Intrarom, SAP, EMERGE.

Pe lista de participanţi figurau înscrişi 328 de specialişti din 29 de ţări, plus 30 de delegaţi ai Comisiei Europene. Distribuţia participanţilor din listă, pe ţări, fiind cam aşa: România - 157, Germania - 22, Grecia - 15, Marea Britanie - 13, Bulgaria şi Franţa câte 11, Polonia - 10, Italia - 8, Belgia şi Spania câte 7, Slovenia - 4 , Elveţia, Irlanda, Letonia, Moldova, Ungaria şi Suedia câte 3, Olanda şi Canada câte 2, iar din Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Malta, Norvegia, Slovacia, şi Turcia câte un participant.

De fapt, la nici una din sesiunile în plen nu au fost mai mult de 150-170 de oameni, iar numărul celor care şi-au ridicat materialele şi ecusoanele, potrivit declaraţiilor echipei de la secretariatul conferinţei, nu a depăşit 200. De unde impresia mea personală, că cel puţin 100 dintre românii înscrişi nu au venit.

Programul Conferintei era şi se mai află încă la: http://broadband02.ici.ro . El a cuprins:

1. Sesiunea plenară de deschidere, condusă de acad. Florin Filip, la care ar fi trebuit să fie atât preşedintele Iliescu, cât şi miniştrii Nica şi Valeca (Au fost însă citite mesajele primilor doi, în timp ce al treilea a fost aşteptat degeaba!), dar au participat şi cuvântat George Metakides, deputatul V. Pambuccian, Panagiotis Kargados - director general al RomTelecom şi Florin Filip (vice-preşedinte al Academiei). L-am urmărit şi pe Erkki Liikanen, membru al Comisiei Europene, de pe o casetă video.
2. O sesiune plenară despre impactul benzii largi asupra viitorului Europei, în care au vorbit acad. Mihai Drăgănescu, Michael Bartholomew (director ETNO de la Bruxelles), Dan Bedros (Alcatel - România), Walter Konhauser (Siemens) şi iar George Metakides.
3. O sesiune plenară privind tehnologiile societăţii informaţionale în programul cadru de cercetare FP6 şi în contextul celui numit e-Europe-2005, condusă din G. Metakides.
4. Cuvântarea specială susţinută prin video-link (asigurat de Artelecom) de Tim-Berners Lee, părintele recunoscut al tehnologiei www, pe tema Perspective ale tehnologiilor de bandă largă - de fapt expunerea lui s-a intitulat Broadband and the World Wide Web.
5. Sesiuni tehnice pe secţiuni, referitoare la domeniile majore de cercetare pentru tehnologiile societăţii informaţionale şi infrastructurii, tehnologiile pentru reţele de acces de bandă largă (inclusiv comunicaţii cu telefoane mobile şi calculatoare personale de buzunar), aplicaţii generice digitale interactive şi servicii (tehnologii software, sisteme şi reţele audio-vizuale), tehnologii pentru componente (tehnologii fotonice, software, sisteme şi retele audio-vizuale), tehnologii pentru componente (tehnologii fotonice, microsisteme, micro-electronică).

Sesiunea specială privind tehnologiile societăţii informaţionale în programul cadru de cercetare FP6 şi în contextul celui numit e-Europe-2005, coordonată de George Metakides, a fost legată de lansarea programului de cercetare al Uniunii Europene IST-FP6. S-au prezentat instrumentele de lucru şi principiile organizatorice ale programului, oferind repere şi sfaturi în privinţă pregătirii propunerilor de proiecte. S-a insistat mai ales asupra noilor instrumente, proiectul integrat (IP) şi reţeaua de excelenţă (NoI) şi asupra modului în care diferite organizaţii pot participa în cadrul unor consorţii la astfel de programe ample de cercetare şi dezvoltare. Expunerea lui George Metakides a fost completată de cea a doamnei Elly Plooij-van Gorsel, membră a Parlamentului European. Iar mai apoi de Diana Hodgins (UK), Gerard Comyn şi Michel Bosco, toţi implicaţi în programul cadru 6.

A fost o ocazie pentru a înţelege noile reguli de participare, noile criterii de evaluare, noile instrumente; pentru a primi eventuale reacţii la expresiile de interes transmise. A fost şi o informare privind tematicile de cercetare-dezvoltare care vor fi lansate într-un prim apel pentru propuneri.

Aşa cum am spus, conferinţa s-a remarcat prin numeroasa participare a personalului din staff-ul Comisiei Europene. Au fost prezenţi peste 25 de reprezentanţi oficiali (conducători de unităţi şi ofiţeri ştiinţifici, mai ales din programul IST), prezenţi la eveniment. Intre care şi D-na Elly Plooij van Gorsel, Preşedinte al Fundaţiei Europene Internet şi Membră a Parlamentului European.

Am remarcat cu plăcere participarea câtorva specialişti originari din România: prof. Alex Galis, de la University College - Londra, ing. Olimpiu Negru, de la Thales - Paris (ce apărea eronat pe listă ca participant din România, pe care-a părăsit-o din 1982) şi Mihai Mateescu, de la Motorola, din Berlin. Poate au mai fost şi alţii, pe care n-am avut ocazia să-i cunosc.

S-a remarcat şi partea organizatorică, aranjarea sălilor, infrastructura şi serviciile conexe, asigurate mai ales de personalul stilat al hotelului Mariott. La dispoziţia participanţilor s-au aflat şi 8 staţii de lucru, cu acces la Internet, care au funcţionat non-stop, impecabil.

In privinţa alcătuirii programului, s-a putut vedea o combinaţie originală dintre profesionalismul unora din comitetul ştiinţific, şi procedeele protocolare balcanice. Sesiunile fiind gândite în stil workshop, în timp ce programul a fost împănat cu titlurile (nu neapărat academice) vorbitorilor - fără a menţiona titlul expunerii. Iar spaţiul rezervat dezbaterilor şi întrebărilor a lipsit aproape complet.

Secţiunile plenare ale conferintei au fost transmise în sistem video-conferinţă (realizată de Romtelecom) la Iaşi şi Sibiu. Participarea celor de acolo a fost însă doar ca spectatori. Legătura a funcţionat peste aşteptări, echipa tehnică find mereu activă şi atentă...

Ca organizatori locali ai Conferintei au apărut Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei din România (de fapt cercetători din institutele naţionale INSCC şi ICI) şi Academia Română. Cum am spus, ministrul s-a limitat la trimiterea unui mesaj, ne apărând nici măcar la banchetul somptuos. Partea ştiinţifică şi tehnică fiind asigurată în cooperare cu Directia E a Directiei Generale Information Society a Comisiei Europene si, în teorie, cu sprijinul (fictiv) al Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România. Si în acest caz, am avut parte de un mesaj din partea d-nei ministru, am văzut un scaun neocupat în prezidiu, în dreptul căruia scria Serban C. Valeca ... Nici un reprezentant al conducerii RoEduNet nu a fost prezent la conferinţa dedicată comunicaţiilor în bandă largă! Se pare că d-l M. Sbârnă ar fi trecut pe acolo, măcar în pauză (nu era inclus în lista participanţilor). Nici preşedinţii autorităţilor de reglementare şi inspectoratelor pentru comunicaţii şi tehnologii informaţionale, care figurau pe listă, nu au fost mai vizibili.

O menţiune specială pentru proiectele EMERGE şi IDEAL-IST, care au figurat şi pe lista sponsorilor, organizând însă şi workshop-uri. Atât în Bulgaria, cât şi la Bucureşti, la ICI, există parteneri - filiale le proiectului IDEAL-IST la care se poate apela pentru găsirea partenerilor doriţi în proiect.

Cu ocazia conferinţei, Dl. George Metakides, directorul Directiei E (Tehnologii esentiale şi infrastructuri) din Direcţia Generală IST (Societatea Informaţională) a Comisiei Europene, care a fost, aşa cum am menţionat deja, starul central al manifestării, a primit, pentru întreaga activitate şi pentru contribuţiile la dezvoltarea informaticii româneşti, o serie de distincţii (ordine, medalii şi diplome). Preşedintele României, Dl. Ion Iliescu, l-a decorat cu Ordinul Naţional pentru Merit, în rang de Comandor, iar Academia Română i-a acordat Diploma Honoris Causa. Asta s-a întâmplat la banchetul din seara zilei de 10 Octombrie, la care George Metakides a fost serios sărbătorit cu ocazia încheierii mandatului, înmânându-i-se însemnele Preşedenţiei şi Academiei şi s-au citit scrisori din partea Primul Ministru, prof. Adrian Nastase, şi a Ministrului Industriei şi Resurselor (Dan Ioan Popescu).

In acelaşi context au fost citite mesaje de apreciere din partea Academiei Române, Parlamentului European şi a Fundaţiei Europene Internet, a Parlamentului şi Academiei Bulgare şi a unor ministere şi institutii din Cipru, Estonia, Letonia, Polonia, Slovenia, Turcia şi Ungaria. Plus Diplome de excelenţă, acordate de către ARIES şi ICI.

Parcă a fost prea mult. Cu regret pentru simpaticul George Metakides, manifestarea regizată de d-na jurnalistă Seuleanu, începuse să semene cam tare cu şedinţele de tămâiere de pe vremea împuşcatului, mai ales că peste 100 de participanţi, neimplicaţi în osanale, aşteptau lihniţi la mese, ca să chiar înceapă banchetul.

Am remarcat cu plăcere participarea câtorva specialişti originari din România: prof. Alex Galis, de la University College - Londra, ing. Olimpiu Negru, de la Thales - Paris (ce apărea eronat pe listă ca participant din România, pe care-a părăsit-o din 1982) şi Mihai Mateescu, de la Motorola, din Berlin. Poate au mai fost şi alţii, pe care n-am avut ocazia să-i cunosc.

Cineva de la BBC World Service, dorind să afle impresiile mele ca participant din România, ţară organizatoare a conferinţei şi candidată la aderare, mi-a pus şi întrebarea încuietoare: Cât de folositoare este conferinţa? Cui foloseşte?

Am tăcut surprins, atunci. Intre timp, am găsit unul din răspunsurile posibile: