• Introducere
• Principiile care stau la baza cursurilor
• Materialele cursului
• Evaluarea
• Lucrul in grup
• Aspecte legate de facilitare
• Analiza implicării studenţilor
• Prezentarea mediului virtual
• Concluzii

În întreaga lume, ultimii 10 ani au adus o explozie a învăţământului online. Mii de universităţi oferă cursuri online sau însoţesc cursurile tradiţionale cu componente online. Există o mare varietate în modul in care tehnologia este utilizată: plecând doar de la o replicare online a materialului  instrucţional până la construirea de clase şi universităţi virtuale. 

Iniţiativa “eLearning: Designing tomorrow’s education” a fost adoptată de Comisia Europeană la 24 mai 2000, având ca obiective utilizarea noilor tehnologii şi a Internetului pentru imbunătăţirea calităţii invăţământului prin accesul la resurse şi cooperare [1]. 

Introducerea eLearning ca metodă de instruire în universităţi este una dintre priorităţile propuse de studenţii din Europa la AEGEE, European Student’s Forum [1]. Propunerea se referă la construirea de clase virtuale care să permită colaborarea cu cadre didactice şi studenţi din universităţi situate in ţări diferite, pentru o mai bună pregătire profesională şi adaptare la cerinţele pieţei şi interculturală. 

Studenţii trebuie să primească în decursul pregătirii lor, capabilităţi care să le permită să se integereze după absolvire într-o societate dinamică, bazată pe cunoaştere. Aceste capabilităţi se referă la rezolvarea de probleme concrete, comunicare, lucru in echipe, perfecţionare continuă, responsabilitate socială. O modalitatea de a şi le însuşi este prin angajarea studenţilor in comunităţi de învăţare construite prin cursuri online. 

Desfăşurarea online a cursurilor urmăreşte crearea de comunităţi de invăţare, trecerea de la a furniza materialul de curs, la a construi un proces de invăţare în echipă cu studenţii, tehnologia facilitând obţinerea acestor deziderate. 

În ultimii doi ani, studenţi ai Facultăţii de Automatică şi Calculatoare de la Universitatea "Politehnica" din Timişoara, participă la cursuri online la disciplinele "Tehnologii Internet" şi "Programare orientată pe obiecte în Java", predate de autoarea acestui articol. Cursurile se desfaşoară in clase virtuale, care utilizează mediul eLearn_TS al firmei Timsoft. Materialele cursului sunt publicate şi dezbătute online. Întâlnirile din sala de curs şi laborator sunt transformate in discuţii, analize ale aspectelor teoretice şi practice ale cursului. 

Acest articol este un studiu de caz, care ilustrează potenţialul educaţional al mediilor virtuale, bază de construire a unor comunităţi de invăţare şi conlucrare.

Cursurile se desfăşoară într-o manieră constructivistă, centrată pe student. Profesorul trece de la maniera tradiţională de transmiţător de cunoştinţe, la cea de facilitator al construirii cunoştinţelor in echipă cu studenţii, de manager al procesului de invăţare, proces văzut ca o interacţiune ghidată [2]. 

Cum cursurile se adresează studenţilor din ultimii ani inaintea absolvirii, care au deja o importantă pregătire de specialitate, dar şi maturitate, au fost aplicate principii din Educaţia Adulţilor. Acestea enumeră următoarele trăsături ale adultului, elemente care caracterizează şi un student din anii terminali: autonomie, asumarea unui rol activ, orientare spre rezolvarea unor probleme practice, spre realizarea unui scop bine definit, având experienţă practică şi de viaţă. 

Toate aceste trăsături contribuie la o motivare sporită în abordarea unui curs ce oferă elemente importante pentru viitoarea profesie, dar şi implicarea, echilibrul in comunicarea, colaborarea cu ceilalţi colegi. 

Experienţa adusă de fiecare participant este baza unui schimb de know-how, al relevării cunoştinţelor tacite. Participanţii colaborează şi invaţă ( să lucreze ) împreună. 

Întregul proces de invăţare se realizează prin studii de caz, problem based learning, lucrul in grup. Studenţii dobândesc nu doar cunoştinţe, acestea sunt legate de rezolvarea unor probleme practice, conlucrând in grup. 

Teorii ale invăţării afirmă că aprofundarea, retenţia, succesul învăţării, depind într-o măsură prioritară de relaţia dintre student şi profesor, facilitator [3]. Aşa încât tonul adoptat este foarte deschis, apropiat; la aceasta contribuie şi conferinţele informale ale cursului: Să ne cunoaştem şi Cafeneaua virtuală. Învăţarea este un act social, se produce de multe ori prin schimburi informale de opinii. 

Materialul şi desfăşurarea cursului au incercat să se adapteze fiecarui stil de învăţare al studenţilor participanţi. 

David A. Kolb a definit cele patru stiluri de învăţare [3]: 

• Diverging: combină preferinţe pentru experimentare şi reflecţie 
• Assimilating: combină preferinţe pentru reflecţie şi gândire 
• Converging: combină preferinţe pentru gândire şi testare 
• Accommodating: combină preferinţe pentru testare şi experimentare. 

Cheia adaptabilităţii la aceste stiluri este flexibilitatea. Mediul de învăţare include toate cele patru procese din taxotomia Kolb: doing, experiencing, reflecting, thinking. De exemplu, ciclul de învăţare poate începe cu implicarea studentului în experienţe concrete; reflecţia asupra experienţei; urmează apoi explicarea, concluzia logică; în final, experimentarea unor probleme similare. Flexibilitatea înseamnă de asemenea şi faptul că orice student poate să aloce timpul cel mai mare stilului preferat de învăţare, de asemenea faptul că poate intra in ciclul de învăţare la oricare dintre cele patru procese. 

Orice curs online implică trei tipuri de interacţiuni: student - material, student - student, student - facilitator. În învăţământul tradiţional, interacţiunea student-material curs are ponderea cea mai mare, celelalte două sunt în general reduse. 

Maniera asincronă de desfăşurare permite reflecţie, căutare, clarificare înainte de a răspunde, comenta sau ridica o problemă, astfel încât, de cele mai multe ori, calitatea dialogului este superioară unui curs tradiţional, şi de asemenea, numărul de participanţi activi este mult sporit. 

Tematica fiecărui curs a fost stabilită încercându-se o aliniere la cea a cursurilor similare din universităţi europene sau americane [4,5], dar şi adaptarea la cunoştintele necesare în firmele de software, elemente care stau la baza a ceea ce se doreşte a fi un parteneriat între educaţie şi industrie. Din ecuaţie nu trebuie să lipsească însă absolvenţii cursurilor, cei care pot da un feedback referitor la cât de utile le sunt cunoştintele în momentul intrării pe piaţa muncii. Prin faptul că spaţiile cursurilor rămân deschise, comunicarea între participanţi continuând şi după absolvire, se poate vorbi despre crearea şi menţinerea unei comunităţi a absolvenţilor, despre un parteneriat cu aceştia. 

Pentru conceperea unor materiale de calitate, facilitatorul trebuie să-şi asume roluri multiple: de autor al conţinutului cursului, designer Web, instrucţional şi al graficii. 

Fiecare modul al cursului - Net-Lecture - cuprinde aspecte teoretice ilustrate practic, studii de caz, exemple care pot fi imediat rulate, testate. Comentarii asupra materialelor, asupra resurselor online care întregesc prezentarea sunt solicitate a fi trimise de către participanţi în conferinţe; acestea duc la reflexii, aprofundări. Deci transmiterea informaţiei nu se face doar dintr-un singur sens, dinspre profesor, aşa cum se întâmplă de obicei în amfiteatre. 

Dacă într-un curs tradiţional, materialul cursului este static, fiind reprezentat de notele de curs sau cartea suport a cursului, într-un curs online, materialul are două componente, ambele dinamice: 

• modulele cursului, pregătite de facilitator, care trimit spre alte resurse de pe Internet ce întregesc noţiunile prezentate - vor fi explorate de fiecare, funcţie de interes şi cunoştinţele anterioare
• clarificările, argumentările, noile perspective, resurse, care rezultă din interacţiunea dintre studenţi si cu facilitatorul, in conferinţe. 

• referatele de cercetare ale studenţilor 
• notele prezentate de profesorii-invitaţi. 

Cursurile se bucură de participarea unor profesori-invitaţi, care prezintă studenţilor un material din aria proprie de specialitate, studenţii intrând în dialog cu invitaţii prin intermediul conferinţei asociate. În anul universitar trecut, invitaţii cursului de Tehnologii Internet, au fost Ş.l.ing.drd.Dan Pescaru, Universitatea "Politehnica" Timisoara, Matem.Dr.Mihai Jalobeanu, INCDTIM Cluj, Chairman RILW[6] şi Asist.univ.Sabin-Corneliu Buraga, Facultatea de Informatică. În Figura 1 este prezentată pagina Materiale a cursului Tehnologii Internet, care conţine linkurile spre materialele facilitatorului cursului, cât şi spre cele ale invitaţilor.

În acest semestru, va conferenţia online un lector din Anglia. 

Figura 1. Pagina Materiale a cursului online de Tehnologii Internet
 

Obiectivele fiecărui curs au fost definite clar de la inceput, iar evaluările au urmărit realizarea acestora, cât şi feedback-ul pentru adaptarea dinamică a cursului. 

Etapele evaluării eficienţei cursului le urmeaza pe cele definite de Dr. David Fetterman de la Stanford University ca "empowerment evaluation" [7]: 

• reacţia - feedback-ul studenţilor pe parcursul derulării cursului; analiza reacţiei ia în considerare participarea online a studenţilor, numărul şi calitatea răspunsurilor din conferinţe, opiniile exprimate la orele de laborator 
• învăţare - testări periodice constând în temele pentru laborator, dezbateri în conferinţe, precum şi testarea finală 
• transfer - măsurarea utilizării cunoştintelor dobândite la câteva săptămâni-luni de la terminarea cursului - spaţiul cursului rămâne deschis şi conlucrarea grupului va continua, fapt ce facilitează realizarea acestei etape a evaluării 
• impact - se va incerca să se urmărească utilizarea noţiunilor cursului în activitatea profesională, în etapa următoare absolvirii. 

Pentru studenţii care se pregătesc în domeniul tehnologiei informaţiei, să înveţe să lucreze în grup este un aspect necesar pentru a experimenta practicile din activitatea profesională de mai târziu: în IT, firmele lucrează cu echipe de multe ori distribuite geografic. 

Lucrul în grup le permite cooperarea pentru realizarea unui proiect comun. Facilitatorul trebuie să urmărească îndeaproape toate fazele realizării unui proiect: înţelegerea temei de catre membrii grupului, împărţirea sarcinilor, alegerea unui coordonator de grup, implicarea membrilor, monitorizarea îndeplinirii sarcinilor. Studenţilor le este pus la dispoziţie un material legat de bune practici în proiectele de grup, care este discutat în primele săptămâni ale cursului. Fiecare grup dispune de o zonă privată de discuţii în spaţiul cursului. Identitatea unui grup este construită de la începutul cursului, prin crearea unei conferinţe informale în spaţiul grupului, care să le permită membrilor să se cunoască mai bine. 

Studenţii sunt angajati într-o evaluare continuă a lucrului în grup. Reflecţii pe baza managementului grupului sunt prezentate într-o conferinţă publică. Proiectele rezultate, cum se amintea anterior, sunt prezentate într-o conferinţă dedicată, fiind supuse analizei, dezbaterii tuturor studenţilor. În felul acesta, participanţii devin coautori ai materialul cursului, lucrările lor de cercetare întregind topica cursului. Este in perspectivă organizarea unui seminar de prezentare a proiectelor pentru comunitatea studenţilor şi profesorilor din facultate. 

Facilitarea unui curs online cere mult entuziasm, tact, o bună pregătire profesională si experienţă în domeniul eLearning. Timpul necesar pregătirii şi facilitării unui curs online este mult mai mare decât pentru un curs tradiţional. Este însă o experienţă de învăţare utilă nu doar studenţilor, dar şi  profesorului, care se perfecţionează continuu. 

În desfăşurarea cursului se urmăreşte construirea şi consolidarea unei comunităţi de învăţare [8], prin: 

• stabilirea clară a obiectivelor cursului şi evaluarea continuă pentru îndeplinirea lor 
• modalitate de lucru clară, neticheta sa fie respectată 
• integrarea conţinutului cursului cu comunicarea 
• crearea unui sens al întregului 
• aprecierea şi încurajarea contribuţiilor studenţilor, a unei interacţiuni continue 
• crearea unui climat de încredere şi siguranţă 
• accesul la resurse multiple de informaţii 
• metafore care să-i lege pe participanţi 
• mediu virtual facil si intuitiv. 

Cum facilitatorul monitorizează frecvenţa accesărilor mediului, a răspunsurilor si calităţii lor, va contacta studenţii cu o participare mai redusă şi va încerca să-i încurajeze, să inţeleagă eventualele probleme pe care aceştia le au în participarea online. 

Anunţurile din pagina principală a cursului, care fixează ritmul cursului şi jalonează activitatea pentru zilele următoare, sunt trimise şi prin e-mail, împreună cu mesajele nou apărute; astfel facilitatorul se asigură că sunt informaţi şi cei care accesează spaţiul mai rar. 

În general, se apreciază că un număr de 15-25 de studenţi este indicat pentru un curs online, număr care permite interacţiunea între toti studenţii, care asigură o diversitate de opinii. Numărul de studenţi la cursurile care fac obiectul acestui articol este de 60-80, un an de studiu. Uneori devine dificil a citi, evalua, răspunde la numărul mare de mesaje din conferinţe; o facilitare corectă cere însă a încuraja răspunsurile din partea studenţilor, a nu monopoliza conferinţele.

Figura 2. Pagina Conferinţe a cursului online de Tehnologii Internet

Este imbucurătoare participarea continuă la cursuri a studenţilor şi calitatea implicării. 

În medie, fiecare student a accesat spaţiul cursului de 4 ori/săptămână - să facem o comparaţie cu participarea la cursurile din amfiteatre. Toţi studenţii se prezintă in conferinţa de inceput. Fiecare conferinţa implică în medie 85% dintre studenţi: răspund la subiectul conferinţei, supun discuţiei noi probleme, discută cu invitaţii cursului. 75% dintre studenţi au participat la toate conferinţele. 

La un număr de 15 conferinţe, numărul de mesaje scrise de un student variază între 8 şi 25.

Opiniile exprimate de studenţi au arătat că interesul şi timpul alocat participării la curs au fost mai mari decât la cursurile tradiţionale, motivarea lor fiind datorată atât interacţiunii cu colegii, facilitatorul si invitaţii, cât şi orientării practice a cursului şi lucrului în echipe. Au apreciat de asemenea rolul activ pe care l-au putut avea, faptul că au putut să se concentreze asupra aspectelor noi, să-şi utilizeze experienţa anterioară, să-şi valideze ideile prin discuţiile cu ceilalţi. 

Ca spaţiu virtual pentru desfăşurarea cursului, se utilizează mediul pentru învăţamânt online eLearn_TS, dezvoltat de autoare la firma Timsoft [9]. Mediul poate fi utilizat şi configurat pentru cursuri online - individuale sau în universităţi virtuale, eTraining în cadrul firmelor, workshop-uri online, ca spaţiu virtual de colaborare, având variante in limba română şi engleză. Se bazează pe tehnologii deschise: Perl, mySQL, fiind foarte flexibil, rapid si sigur.

Mediul modelează o clasă virtuală la care participă cursanţii şi profesorul ( facilitatorul ). Facilitarea poate fi realizată de mai mulţi instructori, cursul poate avea de asemenea invitaţi sau vizitatori.

Interactiunea între facilitator si participanţi poate fi sincronă - prin Chat - sau asincronă - prin intermediul Conferinţelor, similare forumurilor de discuţii. Facilitatorul poate acorda consultaţii online, utilizând Live Chat.

Facilitatorul ( Administratorul ) gestionează  următoarele componente ale cursului:
 

Anunţuri - indică activitatea care trebuie realizată de participanţi la fiecare moment al cursului  Syllabus - planificarea, obiectivele cursului  Module teoretice - materialul cursului  Orientare - help-ul mediului

Creare conferinţe publice şi private Organizare grupuri studenţi  Lista participanţi  Raport activitate participanţi - se creează automat  Comentarii teme  Linkuri - alte resurse utile

Caracteristici Conferinte: 

• Pot fi publice sau private - cele publice sunt pentru discutarea materialelor cursului, iar cele private pentru trimiterea temelor, proiecte de grup, evaluări 
• Mesaje ierarhizate 
• Reeditare mesaje 
• Semnalare mesaje noi. 

Mediul poate fi adaptat aspectelor particulare ale cursurilor, participanţilor.

Un curs Demo poate fi accesat la adresa http://www.timsoft.ro/c1 cu: 

Cursurile online care au făcut subiectul acestui articol aduc câteva elemente noi faţă de cele similare: construirea unui proces de invăţare centrat pe student, aplicarea unor principii din Educaţia Adulţilor, proiecte de grup, interacţiunea studenţilor cu lectori-invitaţi, contribuţia studenţilor la materialul cursului prin lucrările lor de cercetare, construirea unei comunităţi a absolvenţilor, al căror feedback poate oferi elemente utile în validarea şi perfectionerea cursurilor. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că la succesul cursurilor contribuie facilităţile oferite de mediul eLearn_TS.

Se intenţionează ca în semestrele următoare, în acelaşi spaţiu de curs, să se întâlnească studenţi din centre universitare diferite şi profesorii lor. 

Bibliografie

[1] elearningeuropa.info - http://elearningeuropa.info

[2] Malcolm Knowles, Informal Adult Education, Self-Direction and Andragogy - http://www.infed.org/thinkers/et-knowl.htm

[3] Explorations in Learning & Instruction: The Theory Into Practice Database - http://tip.psychology.org

[4] Career Space: Futures Skills for Tomorrow's World - http://www.career-space.com

[5] ACM: Computing Curricula 2001, Computer Science Volume - http://www.acm.org/sigcse/cc2001

[6] Mihai Jalobeanu, Nic Nistor - Chairmen - International Conference and Summer School RILW: "Internet as a Vehicle for Teaching and Learning" - http://rilw.emp.paed.uni-muenchen.de, http://rilw.itim-cj.ro

[7] David Fetterman: "Collaborative, Participatory, and Empowerment Evaluation" - htp://www.stanford.edu/~davidf/empowermentevaluation.html

[8] Stephen Downes: "Building a Learning Community" - http://www.downes.ca/cgi-bin/website/view.cgi?dbs=Article&key=987570628&format=full

[9] Carmen Holotescu: "eLearning la Timsoft", eJurnal eLearning - http://www.timsoft.ro/info.shtml