Ce inseamna Web 2.0. Implicatii in educatie

 

 

1.1 Despre istoricul web-ului

Internetul este reteaua mondiala de calculatoare interconectate prin protocolul IP - Internet Protocol. Protocoalele fundamentale - care asigura interoperabilitatea între orice doua calculatoare - sunt IP, TCP, UDP.

World Wide Web-ul sau mai pe scurt Web sau spatiu WWW este unul dintre cele mai importante si de succes servicii ale Internetului.

World Wide Web reprezinta un urias sistem de pagini stocate pe servere diferite si interconectate prin linkuri, continand text, imagini, sunete, fisiere video, postcript, Flash si alte formate.

Incepand cu 1989, Tim Berners-Lee, împreuna cu Robert Caillau si o echipa de specialisti de la CERN ( Centre Europeen pour la Recherche Nucleaire – Centrul European de Cercetari Nucleare de la Geneva ), au publicat propuneri / lucrari despre Web, un sistem informatic distribuit, scopul principal urmarit fiind facilitarea accesului rapid la informatiile tehnice cuprinse în manualele de utilizare a calculatoarelor.

Ca si data de aparitie a Web-ului si HTML-ului se considera ziua de 6 august 1991, cand Tim Berners-Lee a creat prima pagina Web.

Patru elemente de baza caracterizeaza Web-ul:

  • hypertextul
  • adresele IP ale calculatoarelor
  • modelul client-server
  • limbajul descriptiv.

Tim Berners-Lee - devenit cavaler in 2004 - este apreciat drept unul dintre cei mai importanti inventatori ai umanitatii.

La propunerea sa, in 1994, a luat fiinta World Wide Web Consortium - W3C, o organizatie non-profit, care ordoneaza evolutia Web-ului.

Avand ca motto "To lead the World Wide Web to its full potential by developing protocols and guidelines that ensure long-term growth for the Web", W3C a publicat pana in prezent mai mult de 90 recomandari - W3C Recommendations.

A gasi un numitor comun pentru standarde este foarte dificil, intrucat peste 400 mari firme / organizatii / universitati, din 40 de tari, fac parte din W3C, printre ele numarandu-se Microsoft, IBM, Sun, Macromedia, Mozilla Foundation, Nokia, Yahoo, AOL.

In prezent se lucreaza la XHTML ( versiunea 2.0 ), o reformulare a HTML 4.01 - standard oficial W3C din decembrie 1999 - ca o aplicatie XML.

Din decembrie 2005, Tim Berners-Lee si-a deschis timbl's blog, unde ii putem urmari cateva proiecte; nu este insa un blogger prea activ. In insemnarea cu titlul Reinventing HTML, enumera cateva dintre dificultatile crearii de noi standarde, in special pentru HTML, proiectul cel mai vizibil al W3C.

Chiar daca nu explicit, este si o justificare pentru anuntul din 7martie 2007, cand W3C a anuntat formarea unui grup de lucru pentru un nou standard HTML, cu o activitate previzionata pana in 2010.

S-a ajuns in prezent la 100 milioane de site-uri Web; a se vedea prezentarea Fifteen years of the web, publicata de BBC News ( versiune text ).

Cateva jaloane - dar si altele noi - apar in Timeline-ul de mai jos, in care am utilizat proiectul open-source Timeline Simile de la MIT.

Va vom propune un exercitiu colaborativ de completare a istoricului.

La WorldWideWebsize.com gasim situatia in timp-real a numarului de pagini existente pe Web; imaginea de mai jos arata peste 10 miliarde de pagini.

Cate sunt in domeniul .ro? Ne spune Google la cautarea site:.ro: 12 milioane si jumatate.

1.2 Ce inseamna Web 2.0

Web 1.0

Desi nu a fost evidentiata, a existat o tranzitie de la web1.0 la web 2.0, iar tranzitia a depins de o multitudine de factori.

Când web–ul a devenit comercial, la inceputul anilor ’90, s-a inregistrat o explozie a Internetului, volumul de informatii disponibile pe Web luând proportii impresionante.

S-au format grupuri de utilizatori, au început cooperari în domenii de cercetare stiintifica, învatamânt, au luat fiinta o multime de comunitati online, de interes sau practica ( care colaboreaza la un proiect comun ).

Chiar daca au existat încercari de a implementa posibilitatea ca vizitatorii unui site sa adauge sau sa modifice continutul, ele au fost ignorate de public si s–au lovit de capacitatile tehnice limitate ale acelor vremuri.

În acea perioada majoritatea paginilor erau în general statice.

Aceasta perioada a fost denumita ulterior web1.0.

web1.5

În era dotcom-ului ( .com ) s-au diversificat serviciile oferite, au aparut milioane de pagini cu stiri, care erau actualizate des; au devenit necesare CMS-urile - sisteme de management a continutului.

Oamenii citeau presa, intrau pe forumuri, navigau; cei care scriau stirile si realizau paginile web erau în general ziaristii si informatia circula unidirectional, catre cititor.

Oricine putea sa-si creeze propria pagina web; fie o concepea personal sau cu ajutorul CMS-urilor gratuite sau open source existând si posibilitatea gazduirii gratuite.

Aceasta este cunoscuta ca fiind perioada web1.5.

Web1.5 coexista cu generatia 2.0.

Web 2.0

Articolul lui Tim O'Reilly What Is Web 2.0 - Design Patterns and Business Models for the Next Generation of Software, aparut in septembrie 2005, este unul din articolele de baza, ce fundamenteaza conceptele Web 2.0.

Tim explica faptul ca termenul de Web 2.0 a aparut in 2004, in timpul unui brainstorming intre O'Reilly Media si MediaLive International, in pregatirea organizarii unei conferinte legate de Web.

In cautarea numelui, organizatorii au remarcat ca in ciuda colapsului dotcom, o serie de aplicatii web noi, valoroase apar cu regularitate, caracterizate prin colaborarea utilizatorilor la crearea continutului.

Site-ul Web2.0 Conference se poate vizita, se pot vedea temele principale ale prezentarilor. In toamna aceasta, va fi a patra editie, sub numele - Web2.0 Summit.

Tabelul de mai jos, prezentat in articol si discutat la brainstorming, contine perechi de aplicatii similare, cu implementari caracteristice web1.0 si Web 2.0:

Web 1.0

Web 2.0

DoubleClick

Google AdSense

Ofoto

( cumparata de Kodak si devenita Kodak Gallery )

Flickr

Akamai

BitTorrent

mp3.com

Napster

Britannica Online

Wikipedia

Pagini personale

Bloguri

Speculare nume domenii

SEO (search engine optimization)

Pagini vizitate

Cost per click

CMS (content management systems)

wiki

Directoare ( taxonomy )

Tagging ( sisteme de bookmark colaborativ - folksonomy )
Publicare
Participare
Stickiness ( abilitatea unui site de a atrage si fideliza vizitatori )
RSS ( sindicare informatie )

A devenit clasica imaginea publicata in articol si existenta si in colectia de la flickr, in care Web-ul este vazut ca o platforma de colaborare:

În prezent, se constata o tranzitie de la „vechiul” Web la „noul” Web, spatiul WWW fiind vazut mai mult ca o platforma software, în care utilizatorul îsi controleaza / creeaza propriile date, informatii, punându–le în mod uzual la dispozitia altora prin intermediul unor instrumente colaborative.

Caracteristici Web 2.0

Denumirea de Web 2.0 reprezinta etapa a doua în dezvoltarea World Wide Web si înglobeaza utilitarele si serviciile lui. Multe din tehnologiile si conceptele dezvoltate în trecutul apropiat le putem include aici, de exemplu: RSS, bloguri, podcast, RSS, wiki, sisteme de bookmark colaborativ, LoL ( publicate de catre multi pentru multi ), web API-uri, servicii web online, Ajax, Ruby on Rails, etc.

Imaginea de mai jos ofera o perspectiva asupra noilor tehnologii si momentul aparitiei - a fost publicata in septembrie 2006 de Jürgen Schiller García in insemnarea Web 2.0 Buzz Time bar din blogul scill:web2.0 repository; sunt multe referiri la imagine in articole despre Web 2.0.

Desigur in cele peste 44 de milioane de mentionari ale termenului Web 2.0 pot fi gasite argumente pro si contra.

Definitia Web 2.0 nu este clarificata - cateva posibile definitii apar la 10 definitions of Web 2.0 and their shortcomings.

Tehnologiile mai sus amintite sunt majoritatea noi, se schimba si se dezvolta într-un ritm ametitor. De exemplu termenul podcast, aparut în anul 2004, a fost declarat de redactia New Oxford American Dictionary cuvântul anului 2005 - in 2004 cuvintele au fost blog si RSS.

Ruby on Rails a ajuns la versiunea 1.0 la data de 13 decembrie 2005.

Denumirea Ajax a luat nastere în luna februarie a anului 2005 iar astazi este unul din cel mai mare buzzword în domeniu. Prima carte despre Ajax a început a fi scrisa în februarie 2005, iar la revizia dinaintea editarii ( septembrie 2005 ) multe lucruri erau deja depasite. Timeline-ul de la primul paragraf foloseste Ajax.

O descriere a Web 2.0 s-ar putea face prin urmatoarele caracteristici:

  • include o paleta foarte larga de aplicatii si servicii care folosesc Web-ul ca platforma unitara si organizata de comunicare;
  • este construit pe baza unei arhitecturi care încurajeaza participarea activa a utilizatorilor;
  • permite interactiunea facila între utilizatorii care au aceleasi interese;
  • ofera utilizatorilor posibilitatea:
    • de a produce continut, de a-l partaja cu altii, deci o mai puternica interactivitate;
    • o experienta mult mai apropiata de aplicatiile desktop, cu interfete grafice intuitive, placute, programabile si, mai ales, transparente;
    • faciliteaza accesul public la baze de date, prin API-uri;
    • are abilitatea de a conecta între ele diverse aplicatii sau servicii si de a agrega date din diverse surse - RSS, bloguri;
    • vorbeste” despre: socializarea informatiei - un concept despre aplicatii si oameni; aparitia instrumentelor colaborative de genul wiki-urilor, a platformelor de socializare ca MySpace, Hi5, LinkedIn sau Second Life, a blogurilor, a structurilor de comunicare de date si documente, a colectiilor de bookmarkuri ( ca del.icio.us sau digg ), de clipuri video ( YouTube ) sau de imagini ( flickr ) etc.;
    • sindicalizare - RSS si structuri de taguri: eliminarea clasificarilor tip arbore si aplicarea de etichete astfel încât un anumit lucru nu mai e strict descendent dintr-un altul ci poate face parte din mai multe categorii;
    • cresterea uzabilitatii - îmbunatatirea experientei utilizatorilor;
    • democratizarea continutului si distributia acestuia (continut creat de utilizator si distribuit liber;
  • foloseste puterea comunitatilor de internauti;
  • indica o schimbare de paradigma în ceea ce priveste Web-ul.

Termenii caracteristici Web 2.0 apar in imaginea de mai jos - Web2.0 - extended mindcloudmap, publicata de Markus Angermeier la flickr; notele pe imagine conduc la diferite aplicatii.

Despre Web 2.0, partizanii momentului tehnologic actual au spus ca:

  • este mai degraba o noua viziune asupra Web-ului decât o tehnologie sau un grup de tehnologii;
  • este mai mult o „atitudine” decât o tehnologie;
  • este un fenomen cultural, mai mult decât unul tehnic;
  • este un termen de marketing;
  • este un nou val de tehnologie avansata;
  • este un amalgam logic de tendinte;
  • un Internet la îndemâna oricui.

Asadar, despre ce este vorba?

  • de redescoperirea Web-ului?
  • de o noua tinerete a Internetului?
  • de recuperarea si reîmprospatarea unor tehnologii mai vechi?
  • de democratizarea Internetului?

sau pur si simplu de o colectie de tehnologii si metodologii care fac Web-ul mult mai participativ, mai în timp real, mai personalizabil, permitând o cooperare mai strânsa între oameni si o comunicare mai fidela între calculatoare?

Daca totusi ar trebui sa facem o descriere a Web 2.0, atunci aceasta se regaseste în principalele sale trasaturi - trasatura sociala si aspectul interactiv - si ingredientele sale de baza: continutul postat de utilizator, aplicatia în sine si indexarea informatiilor.

Printre marii jucatori care au implementat aceasta tehnologie se numara:

O imagine care ilustreaza jucatori din Web 2.0 este 2007 Web Trend Map de la Information Architects Japan.

1.3 Implicatii in educatie

Cele mai folosite tehnologii Web 2.0 ca un mecanism de sprijin pentru pregatirea si realizarea materialelor didactice, evaluarea si analiza evolutiei cursantilor, realizarea prezentarilor informative si formative, planificarea timpului, realizarea orarului si a calendarului de activitati, dezvoltarea de proiecte în colaborare, multe ducand la centrarea pe participant / student, sunt: blogurile, wiki-urile, RSS, sistemele de bookmark colaborativ, podcastingul.

In modulele urmatoare vom examina toate aceste tehnologii, cu exemplificari in utilizarea in educatie, pe plan mondial si in spatiul romanesc.

Tot mai mult astfel de tehnologii sunt utilizate / integrate in invatamantul traditional, dar si in cel continuu sau in cel online.

Probabilitatea ca un educator / profesor / tutor / formator sa adopte Web 2.0 si, totodata, o schimbare în strategia sa didactica, este în strânsa legatura cu atributele noilor tehnologii:

  • reducerea costurilor;
  • flexibilitate în sensul posibilitatii alegerii tehnologiilor;
  • acces mai usor si mai rapid la informatii exact când si unde este necesar;
  • integrarea în activitatile de predare a unei varietati de tehnologii Web 2.0;
  • posibilitati extinse de informare si colaborare prin intermediul serviciilor de marcare sociala / bookmark colaborativ;
  • controlul accesului la resurse prin autentificarea utilizatorilor;
  • partajarea experientelor acumulate - bloguri, wiki-uri, flickr;
  • independenta de platforma - este suficient doar un calculator, cu browser Internet si conexiune la retea;
  • compatibilitatea cu elementele mediului educational si dinamica contextuala existenta;
  • nivelul scazut de complexitate în utilizare - abilitati minime de operare cu Internetul;
  • fiabilitatea în utilizarea continua un interval mare de timp;
  • redistribuirea efortului, astfel încât tot mai putin timp si energie sa fie consumate cautarii si managementului de informatii - del.icio.us;
  • cresterea numarului modalitatilor de utilizare si eterogenitatea practicilor didactice si a tipurilor de formare datorate diversitatii noilor tehnologii;
  • testabilitatea în practicile didactice deja existente, fara mari schimbari în modus operandi curent;
  • concentrarea majora pe introducerea inovatiei didactice si nu a tehnologiei ca atare;
  • crearea de continut digital;
  • atractivitatea materialelor prin îmbinarea imaginii cu sunetul etc.

În ciuda raspândirii din ce în ce mai largi si a fortei de seductie exercitata asupra educatorilor, aceste tehnologii prezinta si neajunsuri:

  • a te adresa oricui comporta riscul de a nu te adresa nimanui;
  • constrângeri tehnologice, în special lipsa conexiunii la Internet în banda larga;
  • grad redus de flexibilitate din partea institutiilor de învatamânt;
  • pot aparea probleme legate de impartialitate si independenta, de manipulare si control, de
  • etica si confidentialitate, altfel spus de obiectivitatea, actualitatea si relevanta informatiilor prezentate;
  • sentimentul ca se invadeaza viata personala;
  • uneori nu produce ameliorari sau schimbari educationale reale;
  • supraîncarcarea educatorilor- (timpul necesar autoinstruirii creste;
  • necesita autodisciplina, sa fii autodidact, curios si motivat, ceea ce uneori se poate transforma în bariera.

În consecinta, adoptarea de catre educatori a noilor tehnologii Web 2.0 este susceptibila de:

  • a permite accesul la surse de informare si cunoastere mai extinse si mai variate;
  • a provoca o crestere considerabila a cercetarii documentare;
  • a oferi oportunitati pentru introducerea de noi situatii de învatare;
  • a deplasa accentul dinspre predare spre învatare;
  • a adopta metode active, participative;
  • a promova munca independenta, inventivitatea, creativitatea;
  • a stimula cooperarea si dialogul prin integrarea mediilor colaborative specifice Web 2.0;
  • a dezvolta autonomia si flexibilitatea cursantilor;
  • a îmbina armonios învatarea individuala cu cea sociala.

1.4 Alte resurse

Prezentarea poate fi completata prin resurse interesante pe care le veti gasi la:

 

1.5 Sa discutam

Va rugam sa intrati la Forumul Discutii saptamana 1 in care va vom propune cateva subiecte pe care sa le dezbatem impreuna.

Copyright © 2007. Carmen Holotescu