Daca arhitectura e-Learning
Framework din proiectul comun JISC, DEST, Carnegie Mellon Learning
Services Architecture Lab se refera la componentele tehnologice/de servicii ale
unui sistem eLearning, definirea data de Badrul Khan
unui e-Learning Framework
cuprinde si aspecte ce tin de institutiile, acreditarea, evaluarea, pedagogia
unui astfel de sistem.
E-Learning Framework
este un proiect comun JISC, DEST, Carnegie Mellon Learning Services Architecture
Lab, care propune un set de componente/servicii pentru sisteme de eLearning, cu
ajutorul carora orice universitate poate sa-si dezvolte propria arhitectura -
via OLDaily.
Site-ul
Education-Observatories - prezinta rezultatele unor proiecte europene de
eLearning, care au ca scop imbunatatirea intelegerii schimbarii introduse in
educatie prin adoptarea si integrarea TIC in invatamant si training, in
perspectiva educatiei de-a lungul intregii vieti.
Proiectele si aspectele luate in considerare sunt:
Tocmai am primit un telefon de la editura, prin care sunt anuntata ca mi-a
iesit de sub tipar cartea Ghid eLearning.
Din
Introducere:
Proiectul ?Sistem
de educaţie continuă la distanţă prin intermediul Internetului?,
susţinut financiar de către Programul Phare al Uniunii
Europene, prin mijlocirea Agenţiei de Dezvoltare VI Nord Vest, a implementat
şi derulat un număr de şapte cursuri online pentru firme din judeţul Cluj:
Management, Marketing şi promovare, Managementul resurselor umane, Logistică,
Ergonomie şi organizarea muncii, Managementul calităţii, Management financiar.
Pentru lectorii cursurilor, cadre didactice universitare, traineri sau
consultanţi cu o vastă experienţă, acest proiect a ?nsemnat prima incursiune
?n eLearning. Aşa ?nc?t, una dintre primele faze ale proiectului a constat ?n
cursul online care i-a pregătit ca Facilitatori eLearning, cursul ?n
sine dorindu-se a fi un model de bună practică.
Volumul de faţă conţine materialele cursului, legate de facilitarea
cursurilor online, proiectarea materialelor, stiluri de ?nvăţare, elemente de
Educaţia Adulţilor, c?t şi de aspecte tehnice ale mediilor de ?nvăţăm?nt
online.
Au fost adăugate şi capitole noi, cum sunt cele referitoare la
Learning Objects, standarde eLearning, RSS, weblog-uri.
Toate capitolele sunt ?nsoţite de o bogată colecţie de resurse online, care
pot fi accesate la secţiunea Resurse
a site-ului Timsoft.
Sunt prezentate de asemenea şi c?teva dintre temele de discuţie şi analiză
propuse participanţilor la curs.
Sperăm ca volumul să reflecte experienţa autoarei Carmen Holotescu,
director al firmei de eLearning Timsoft SRL Timişoara, ?n facilitarea de
cursuri online pentru universităţi şi firme, ?n moderarea unei comunităţi
eLearning şi de workshop-uri online internaţionale, ?n implementarea mediului
eLearnTS, precum şi ca tutore online la
Universitatea Maryland din SUA.
Informaţiile prezentate se doresc a fi utile celor care implementează
programe de cursuri online ?n universităţi sau firme, celor care moderează
cursuri sau seminarii online, precum şi profesorilor care vor să utilizeze
materiale şi comunicare online ?n predarea tradiţională.
Cuprins:
Introducere
Cap.1. Introducere ?n eLearning 1.1. Ce este eLearning?
1.2. Avantaje şi dezavantaje
1.3. C?teva repere
1.4. Alte informaţii
1.5. Să discutăm
Cap.2. Medii virtuale de invăţare 2.1. Structură, facilităţi, clasificări ale mediilor
2.2. Sisteme pentru gestionarea cursurilor ? LMS
2.3. Sisteme pentru gestionarea conţinutului ? LCMS
2.4. Instrumente de editare ? CMS
2.5. Tehnologii multimedia pentru colaborarea online
2.6. Unelte pentru evaluarea cunoştinţelor
2.7. Alte informaţii
2.8. Să discutăm
Cap.3. Particularităţi ale Educaţiei Adulţilor. Stiluri de
?nvăţare 3.1. Elemente din Educaţia Adulţilor
3.2. Stiluri de ?nvăţare
3.3. Interacţiuni ?ntr-un curs online
3.4. Alte informaţii
3.5. Să discutăm
Cap.4. Comunităţi online 4.1. Caracteristicile unei comunităţi online
4.2. Comunităţi de practică
4.3. Alte informaţii
4.4. Exemplu de evaluare
Cap.5. Aspecte legate de facilitare 5.1. Aspecte legate de facilitarea cursurilor online
5.2. Alte informaţii
5.3. Să comentăm şi să ?ntrebăm
Cap.6. Metodologii de predare şi evaluare 6.1. Metodologii de predare
6.2. Metode de testare şi evaluare
6.3. Alte informaţii
6.4. Să discutăm
Cap.7. Design instrucţional 7.1. Modelul ADDIE
7.2. Alte modele
7.3. Alte informaţii
Cap.8. HTML 8.1. Introducere
8.2. Elemente HTML
8.3. Structura unui document HTML
8.4. Browsere şi editoare HTML
8.5. Reguli ale design-ului Web
8.6. Elementul HTML
8.7. Elementul HEAD
8.8. Elementul BODY
8.9. Formatare text
8.10. Formatare caractere
8.11. Liste
8.12. Linkuri
8.13. Imagini
8.14. Alte informaţii
8.15. Un mic proiect
Cap.9. Learning Objects şi Standarde ?n eLearning 9.1. Definire Learning Objects
9.2. Studiu de caz: Cisco - Reusable Learning Objects
9.3. Standarde ?n eLearning
9.4. Alte informaţii
Cap.10. Web semantic, XML, XHTML, RSS, Weblog 10.1. Web semantic
10.2. XML
10.3. XHTML
10.4. RSS
10.5. Weblog-uri
10.6. Agregatoare
10.7. Dezavantaje ?n utilizarea RSS
10.8. Alte informaţii
Anexă
A.1. Site-ul proiectului
A.2. Evaluarea participării la cursul de Facilitatori
A.3. Mediul eLearnTS
A.4. Resursele online din volum
Retinute astazi: CV european, prezentari despre cursuri online
07/20/04
Prin lista grundtvingers ( Lucian Branea ): CV-ul european -
acum si in Romania: "Hotararea nr.1021/2004
din 25/06/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae,
"in scopul sporirii transparentei si exactitatii informatiilor existente pe
piata fortei de munca si pentru alinierea legislatiei romane la reglementarile
comunitare in domeniu" - modelul comun european de curriculum vitae constituind
"un mod de prezentare sistematic, cronologic si flexibil a calificarii si
competentelor fiecarei persoane". Hotarirea transpune Recomandarea Comisiei
Europene nr. C(2002)/516 din 11 martie 2002 privind Modelul comun european
pentru curriculum vitae, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
L079 din 22 martie 2002. " www.europe.org.ro/euroatlantic_club/CV_european.php: actul normativ,
formular CV in format Word, instructiuni privind completarea acestuia si un
model de CV - in engleza, franceza si germana.
Prezentarea lui Jay Cross la ASTD 2004: "Blogs, RSS,
information overload, complexity, time acceleration, network models, value of
collaboration, Emergent Learning Forum, social network software, and more"
( via
e-clippings
Alta
prezentare foarte interesanta la Maricopa: "Connecting Learning Objects
with RSS, Trackback, and Weblogs Presented in Macromedia Breeze"
MIT OpenCourseWare,
proiect initiat in 2001, publica 700 de cursuri; se preconizeaza ca pana in
2007, toate cursurile sa apara online; recent a aparut posibilitatea de download - nota la 29 august 2005.
Tufts OCW completeaza MIT OCW cu cursuri de medicina.
In ambele cazuri, dreptul de copyright ramane autorilor,
materialul nu poate fi modificat si reutilizat. Sunt aspecte care disting aceste
initiative de Open Content.
Majoritatea universitatilor din tara au materiale de cursuri, laboratoare
publicate online, chiar daca nu sunt enuntate ca si initiativele de mai sus;
( iata cursurile
mele de la Facultatea de Calculatoare din UP Timisoara ).
Din ce in ce mai mult se vorbeste
si despre a credita weblogurile, ca fiind o activitate stiintifica a
profesorilor -
Weblogs in Higher Education.
Sunt doua aspecte care cred ca ar trebui avute in vedere:
stabilirea unor standarde de calitate pentru materialele academice online
cum pregatirea materialelor online cere un efort cel putin la fel de mare
ca pentru varianta tiparita, sa fie recunoscute ca publicatii in evaluare
cadrului didactic - Normele
de evaluare a performantelor profesionale a cadrelor didactice de la
Facultatea de Matematica-Informatica de la Universitatea din
Craiova iau in considerare si materialele electronice.
Anul trecut, la
Simpozionul TEPE s-au conturat
propuneri interesante legate de
materialele in format electronic.
Toate articolele si tutorialele prezentate la a 13-a Conferinta
World Wide Web din New York , 17-22 mai 2004, sunt publicate
online - http://www.www2004.org.
O resursa extrem de utila si studentilor mei de la cursul de
Tehnologii Internet, de la Facultatea de Automatica si Calculatoare de
la UPT, desfasurat online. In februarie, la inceperea cursului, pe
site-ul conferintei erau publicate temele mari de dezbatere. A fost ambitia
studentilor - pe care eu ii numesc co-autori ai cursului, ca referatele
de grup sa surprinda aceste aspecte de top.
interactivity is the heart and the soul of effective asynchronous learning
strive for presence.
Interesant prin exemplificarile asupra principiilor pedagogice de mai sus. De
revenit cu o paralela cu principiile aplicate in cursurile online ce le
facilitez ( Cursuri online
in Invatamantul superior de Calculatoare ).
Tot mai mult, weblog-urile sunt folosite ?n educaţie, pentru comunicarea cu
studenţii care participă la un curs ? o astfel de iniţiativă există la
Facultatea de Informatică din Iaşi, la cursul
Dezvoltare de Aplicatii in
Visual Studio .NET.
O diagramă foarte
sugestivă referitoare la utilizarea weblog-urilor in educatie, se gaseşte pe
cunoscutul weblog EdTechPost al lui Scott
Leslie.
Orice profesor ?şi poate deschide un weblog prin intermediul căruia să publice
materiale/resurse pentru curs, să publice noutăţi, să ţină legătura cu elevii/studenţii
săi, să supună discuţiei diferite aspecte ale cursului, să faciliteze formarea
unei comunităţi de ?nvăţare. Poate avea de asemenea lectori invitati.
O secţiune a weblog-ului poate fi o listă de site-uri/weblog-uri educaţionale,
care prezintă informaţii utile pentru curs.
Un exerciţiu util ar putea fi ca studenţii să publice RSS-urile site-urilor,
weblog-urilor găsite interesante.
O colecţie de RSS-uri poate fi memorată ca un fişier
OPML. Un astfel de fişier poate fi preluat/exportat
de catre agregatoare si fi vizualizat ?n browser folosind una dintre variantele
de mai jos ? mecanismul se numeste blogroll:
o MT Outliner
o Export Subscriptions la Bloglines
o Radio UserLand macro.
De asemenea weblog-urile personale ale studenţilor pot deveni portofolii
digitale sau spaţii de lucru ?n grup. Permit păstrarea legăturii şi după
terminarea unui curs, fiind un adevărat sistem de management al cunoaştinţelor,
util ?n dezvoltarea profesională.
Prin intermediul weblog-urilor se pot publica proiecte ale şcolilor/universităţilor,
facilit?ndu-se formarea de parteneriate.
Utilizarea weblog-urilor se poate ?ncepe de la v?rste foarte mici. Un
articol publicat
recent de BBC News Magazine, prezintă modul ?n care elevi de şapte ani din şcoli
din Anglia le folosesc pentru a nota aspecte legate de lecturi sau acţiuni
extraşcolare.
Daca la cursurile ce le predau la facultate la anii mari utilizez spatiul
eLearnTS de la Timsoft, la cursurile anului
I voi folosi un weblog, iar la cel de Tehnologii Internet, cu anul IV, grupurile
de lucru vor folosi cate un weblog - o comparatie si o analiza a impactului voi face la
primavara.
Jane, recunoscuta ca unul dintre expertii in eLearning, tocmai a terminat cu
putina vreme in urma un extrem de bine documentat Ghid
eLearning.
De-a lungul a trei ani am invatat multe de la Jane. Ma bucur ca impreuna am
organizat doua workshop-uri online internationale, la care am avut
participanti de pe patru continente:
Blog/Categorii
